Acasă » Forum

Arhive categorie: Forum

Reclame

Descrierea orgasmului feminin. Ce simţi când ai orgasm?


Reproducem mai jos, redactate (mai mult sau mai puţin), o parte dintre răspunsurile primite la întrebarea/ ancheta noastră online „Descrierea orgasmului feminin (Ce simţi când ai orgasm?)”. Primim în continuare opinii în spaţiul de mai jos, destinat comentariilor! | Constanţa Stanciu

„…Foarte dificil de spus, asta da, e o provocare… Aş putea zice că e vorba despre ceva care urcă, urcă, urcă în mine… şi care atunci mă face să explodez, cred că acesta e cuvântul. Dar nu numai atât, sunt şi acele palpitaţii intime ale muşchiului vaginal. Şi acele contracţii, uneori foarte ample, care prevestesc această mare plăcere. Orgasmele mele nu sunt toate la fel, unele sunt mai mari, altele mai mici, de intensităţi diferite, toate foarte plăcute. Nu ştiu ce să spun mai mult…” (V.A., 32 ani)
„Când ţin picioarele strânse, orgasmul îmi pare mai acut şi mai profund, acolo, în interior, e ca un pumn care se strânge şi se desface succesiv. Când stau cu picioarele desfăcute, mi se pare mai puţin intens, dar valurile lui le simt până în genunchi şi în burtă, în sâni. Iar când se termină parcă sunt golită pe dinăuntru.”
„Mie mi se pare că atunci muşchii vaginului bat în ritmul inimii, e delicios, uneori contracţiile durează foarte mult.” (Cycy, 46 ani)
„…Depinde cât de excitată sunt înainte, de asta depinde intensitatea. Când mă masturbez, de regulă am orgasme foarte intense şi scurte, dar când mă excită iubitul sunt mai ample, durează mai mult şi am sentimentul că îi dau şi lui ceva din orgasmul meu.” (OrgAS, 24 ani)
„Orgasmul este cea mai mare plăcere pe care o poate trăi o femeie. În acele câteva secunde simt valuri fierbinţi şi energetice, contracţiile şi o plăcere foarte mare care mă copleşeşte, mă satură şi mă face să o mai vreau. La mine, orgasmul clitoridian, mai ale provocat cu degetele, este mai localizat, iar cel vaginal este mai difuz şi mai profund.” (Veta, 39 ani)
„Eu simt un fel de frisoane care pleacă din interiorul vaginului şi se duc spre spate (da, aşa ca şi cum mi s-ar face brusc frig), acestea durează câteva secunde, electrizându-mă. Dacă el nu termină atunci şi continuă să se mişte în vagin, orgasmul se prelungeşte cu alte senzaţii, e perfect.” (Princess, 27 ani)
„Nu am făcut sex decât cu soţul, iar până acum n-am avut decât orgasme clitoridiene, aşadar mi se pare că nu pot spune prea multe. Cele mai bune mi se par cele de la sex oral. De asemenea, senzaţii bune am când întârzie, când mi se pare că n-o să am şi dintr-o dată se întâmplă. Presupun că trebuie să fac mai multe exerciţii, adică sex, şi cu timpul voi şti mai mult despre acest subiect. Vaginal n-am avut, dar aştept momentul acela.” (OanaB., 23 ani)
„Am avut de curând primul meu orgasm, a fost ceva foarte intens, de parcă mi s-a oprit respiraţia, inima îmi bătea tare, nu-mi mai simţeam picioarele. După aceea, o parte din mine mai voia, dar de fapt eram foarte obosită, nu mai eram în stare… Nu am luat în calcul pe cele de la masturbare, şi ele sunt bune, dar mai triste. Am fost foarte bucuroasă să vadă iubitul că am orgasm, de fapt cum am…, mi-a spus că m-am transformat, că arătam altfel în momentele acelea. Dar este foarte dificil de descris un orgasm, căci e ceva foarte intim şi personal, presupun că senzaţiile sunt diferite de la o femeie la alta.” (Karolina, 21 ani)
„După ce îţi dai seama cum să ai orgasm, e foarte interesant să înveţi cum să nu ai, adică să-l îndepărtezi cât mai mult. Eu am o senzaţie de plăcere foarte puternică ce se prelungeşte. Dacă consider că orgasmul obişnuit e 10 pe scara plăcerii mele, prefer să menţin excitarea la 8, cât mai mult, iar după câteva minute, în cazuri bune chiar peste 10, orgasmul ce vine e de 12, e ca un fulger care porneşte de sub burtă şi se ramifică în tot corpul.” (P.A.Z., 24 ani)
„Mie mi se înfundă urechile, poate fi de la tensiune? E plăcut, foarte, trec într-o altă stare, dacă n-aş avea orgasme cred că sexul ar fi foarte plictisitor. Mi-am dat seama că după ce am un orgasm foarte tare, nu mai pot avea un altul chiar dacă vreau, dar dacă orgasmul e mai mic după el mai poate veni unul (am avut şi trei unul după celălalt), adică rămâne tensiunea iar din aceasta mai apare un orgasm.” (Letizia, 28 ani)

Reclame

Dificultăţi sexuale ale persoanelor obeze


În general, cercetările efectuate asupra sexualităţii persoanelor obeze sunt de natură a indica faptul că aceste persoane manifestă de regulă o sexualitate dificilă pe care ele însele o consideră a fi o urmare a excesului de kilograme pe care îl au. Pentru cercetători nu este încă foarte clar în ce măsură kilogramele în plus generează deprecierea sexualităţii persoanei, dar devine din ce în ce mai clar că imaginea corporală percepută de o astfel de persoană este, în dese situaţii, o cauză a deprecierii exprimării sale sexuale. Cu alte cuvinte, persoana în cauză se percepe, faţă de altele, cu o masă corporală în limitele acceptate ale normalului, ca fiind, pe de o parte, mai puţin atractivă sexual, mai puţin seducătoare (sau chiar cu neputinţă de a fi seducătoare), iar pe de altă parte este de părere că aceste kilograme în plus constituie ca atare obstacole în calea exercitării sexualităţii. De ce? Fiindcă oboseşte mai uşor, pentru că este mai puţin mobilă, pentru că unele practici şi poziţii sexuale îi sunt mai dificil de abordat. Aşa încât o astfel de persoană ajunge să manifeste un comportament sexual ezitant sau evitant, nemaifiind interesată să iniţieze ori să accepte acţiuni/ interacţiuni sexuale, fie izolându-se, fie evitând să mai aibă o viaţă sexuală. Într-o atare situaţie, unele persoane obeze, fie bărbaţi, fie femei, au totuşi activitate sexuală, sporadică sau consecventă, dar solitară (presupunând fie autostimularea sexuală, fie autostimulare în contexte de, bunăoară, cybersex).
S-ar părea că sexualitatea femeilor este cea mai afectată de starea de obezitate. Unele dintre ele ajung până la a se urî pe sine şi, pe de altă parte, de a privi foarte depreciativ sexualitatea şi acţiunile sexuale, rezemându-se pe argumentaţii de ordin moral sau religios. În unele cazuri, se constată că ele nu-şi refuză plăcerea, dar caută să o obţină pe alte căi, inclusiv supraalimentându-se.
În ce-i priveşte pe bărbaţi, unii se automăgulesc fiindcă sunt „impozanţi”, alţii trăiesc eşecul sexual aidoma femeilor. Iar dacă unele femei obeze ajung să se considere „victimele” abdomenului, feselor, coapselor etc. prea mari, unii bărbaţi capătă inhibiţii, de exemplu, raportând dimensiunea penisului la cea a abdomenului…
Un prim pas spre depăşirea unor astfel de situaţii este acceptarea de către persoană a propriului corp, aşa cum se prezintă în această etapă, părăsind totodată sentimentele de jenă, ruşine, dar şi schimbându-şi comportamentul alimentar. De succes în acest context sunt terapiile cognitiv-comportamentale, ca şi altele ce vizează strict modificarea imaginii corporale sau îmbunătăţirea comunicării în cadrul cuplului. | S.O.

Activitate sexuală sau (şi) viaţă sexuală?


De obicei se vorbeşte – când se consideră că este cazul despre ambele (ori despre una sau alta) ca şi cum ar avea acelaşi înţeles. Ca o dovadă că pentru multă lume chiar au acelaşi înţeles sau ca o dovadă că (în vorbire dar, poate, şi în practică) există aspecte ce scapă unora.
Din perspectiva noastră, activitatea sexuală acoperă un ansamblu foarte divers (în sine şi de la persoană la persoană sau de la cuplu la cuplu) de manifestări ale sexualităţii personale şi de cuplu, începând de la fantasme erotico-sexuale, lecturi erotice (sau vizionarea de material erotic sau chiar pornografic), dialoguri pe astfel de teme (şi trebuie să recunoaştem că adesea au loc inclusiv în spaţii publice, între colegi şi cunoscuţi, nu doar în cel strict delimitat a fi „intim”) şi ajungând la manifestări şi practici împreună cu partenerul/ partenera, dintre care doar una este cea a actului sexual cu penetrare vaginală (coitul, copulaţia) care, pentru foarte multe persoane, reprezintă prin excelenţă „actul sexual”.
De pe această poziţie de abordare a realităţii, se înţelege că, de regulă, anumite activităţi sexuale anticipează cu mult ceea ce ulterior se poate numi viaţă sexuală. Aşa cum, adesea, la persoane de o anumită vârstă, chiar după ce ele consideră (şi spun astfel) că şi-au încetat viaţa sexuală (de regulă referindu-se la relaţiile sexuale de cuplu sau, mai ales, dintre acestea, de cele cu penetrare vaginală), activitatea sexuală mai continuă (deşi poate este sporadică sau vizează doar câteva practici).
Pe de altă parte, viaţa sexuală presupune o anume coerenţă (fie că este vorba doar despre un ritm anume ale persoanei sau cuplului), cel mai adesea presupune prezenţa şi, mai ales, participarea partenerului/ partenerei, iar nu în cele din urmă anumite opţiuni, concretizate ca urmare a unor experienţe şi alegeri anterioare. Altfel spus, persoana cu viaţă sexuală ştie destul de exact de ce o are, care sunt conţinutul şi sensul acesteia, evident şi beneficiile concrete pe care le are. | Cr. A. Boca

„Diferenţa de vârstă îşi spune cuvântul? Am erecţii mai rare şi doar în câteva situaţii…”


„Pe scurt, povestea mea este aceasta. Bărbat, 46 de ani. Căsătorit de 12 ani, soţia are 34 de ani. În ultima perioadă (asta înseamnă chiar 2 ani) constat că sunt mult mai puţin interesat să fac dragoste cu soţia mea. Aş putea spune că aproape uit… dacă nu mi-ar aminti ea, cam de 2 ori pe săptămână. Deci iniţiativa a trecut cu totul de partea ei. Apoi, deşi am erecţii nocturne aproape în fiecare noapte (ca să fiu precis, pe la ora 4), când mă seduce ea să facem dragoste sunt minute întregi fără nici o reacţie – nici un semn că aş putea avea o erecţie cât de mică. În rest, am erecţii destul de rar spre foarte rar. Încep a avea erecţie abia când trec la a-i pune mâna pe sex şi a mă juca cu el. Cred că dacă n-aş face asta, altfel, orice ar face ea sau orice aş face eu – nu, nimic. Ea a încercat de câteva ori să-mi facă oral în acest scop, dar tot nimic. Se întâmplă astfel fiindcă sunt eu deja prea bătrân? În viitorii ani va fi din ce în ce mai rău??”

…Erecţiile nocturne ar fi o dovadă că „aparatul” funcţionează, dar ceea ce conduce la un risc de disfuncţie este pur şi simplu lipsa dvs. de interes. Vă sugerăm să vă scuturaţi de temeri şi să preluaţi dvs. iniţiativa (ori s-o alternaţi), inclusiv abordând situaţia ca pe o „sarcină” plăcută. De exemplu, vă propuneţi ca astăzi să faceţi dragoste şi… când e momentul oportun treceţi la fapte, mai întâi potrivit rutinei dumneavoastră. Nu e nicio problemă dacă starea de excitaţie începe să se instaleze (doar) când intraţi în contact direct cu sexul partenerei, este foarte important că aceasta este o modalitate de a avea erecţie şi de a vă folosi de ea. Iar ajuns aici, puteţi încerca şi altele…
Altfel, e adevărat şi e normal ca, odată cu trecerea anilor dorinţa sexuală să se mai estompeze. Dar important este să nu pierdeţi controlul asupra situaţiei şi să nu deveniţi tocmai dvs. cel care se îndepărtează de oportunităţi.
Reamintim că, de la o vârstă ca a dvs. şi în (lungă) perspectivă, independent de starea dorinţei sexuale, interesul sexual trebuie să se construiască şi să se consolideze constant, fără hiatusuri. | L. Damian

Protejat: Un „dublu” homosexual despre care nu ştiam?


Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza te rog să introduci parola mai jos: